Se afișează postările cu eticheta Învață. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Învață. Afișați toate postările

19.04.2012

ȘAHUL - Jocul Regilor și Regele Jocurilor- Rustam Kasimdzhanov




                                 Rustam Kasimdzhanov
                                 FIDE Campion Mondial de Sah 2004-2005


        Rustam Kasimdzhanov (în limba rusă Рустам Касымджанов) (n. 5 decembrie 1979) este un şahist uzbec, care deţine titlul de mare maestru internaţional de şah, fiind şi campion mondial în versiunea FIDE (2004-2005)
1979 - S-a născut, la Taşkent (Uzbekistan) şahistul Rustam KASIMDZHANOV, campion mondial, versiunea FIDE, în perioada 2004-2005.
    A fost vicecampion mondial de juniori (1999), cîştigător a numeroase turnee internaţionale, finalist în CM 2002 (a pierdut la Anand). În 2004, pentru titlul mondial, Kasimdzhanov şi-a învins, surprinzător, toţi adversarii (printre care Ivanciuk, Topalov şi Adams) şi s-a calificat în finală, unde l-a întîlnit pe faimosul Gari Kasparov (meci de şase partide). 
    După cîte două victorii de ambele părţi, în baraj (şah rapid), uzbekul învinge cu negrele şi-şi adjudecă titlul. 
    În 2005, pierde coroana în favoarea bulgarului Veselin Topalov

ȘAHUL - Jocul Regilor și Regele Jocurilor- Howard Staunton




                      Howard Staunton (1810-1874)


       Howard Staunton s-a nascut in 1810 in Marea Britanie, de foarte tanar a avut 2 mari pasiuni: sahul si teatrul. A devenit repede cel mai bun jucator al Marii Britanii, iar pentru a-si largi reputatia trebuia s-a treaca mai intai de cel mai bun jucator francez , care pe atunci era Saint Amant. 
     Meciul s-a disputat in februarie 1843 la Londra, in saloanele clubului ''Saint George's''. Staunton pierde meciul cu 3 1/2 la 2 1/2, iar dupa indelungi discutii s-a ajuns la un acord cu meciul revansa, acesta avand loc la Paris , in renumitul club de sah Cafe de la Regence. 
     In noiembrie-decembrie 1843 a avut loc meciul incheindu-se cu victoria lui Staunton cu scorul de +11-6=4 in favoarea jucatorului englez.
     Astfel el devin campion mondial neoficial dar unanim recunoscut.
     In 1841 a fondat revista ''The Chess Player's Chronicle'',pe care a condus-o pana in 1854. Si-a pierdut reputatia de cel mai bun jucator din lume in anul 1851 la turneul aranjat tocmai de el, in favoarea jucatorului german Adolf Andersen. 
     A murit in iunie 22 1874 , la masa de scris, cu pana in mana aplecata asupra filelor ultimului sau manuscris...
     Trebuie amintit ca in ultima perioada a vietii s-a ocupat mai mult de dramaturgie. De la Staunton ne-a ramas pe langa piesele de sah tip ''staunton'' si Gambitul Staunton, plus contributie originala la teoria deschiderilor.

ȘAHUL - Jocul Regilor și Regele Jocurilor- Emanuel Lasker




Emanuel Lasker


Emanuel Lasker (n. 24 decembrie 1868; d. 11 ianuarie 1941) a fost un jucător de şah şi matematician evreu german, născut la Berlinchen în Branderburg (astăzi Barlinek în Polonia). Evreu de origine, se va remarca şi ca un filozof şi umanist de excepţie, luptând pentru educaţia, stabilitatea şi securitatea omenirii. A fost campion mondial la şah (1894-1921).

Campion la șah

În 1894 el a devenit Campion Mondial la Şah, învingându-l pe Wilhelm Steinitz cu 10 victorii, 4 egaluri şi 5 înfrângeri. El a menţinut acest titlu timp de 27 de ani, un record ce nu a fost întrecut nici până acum. Cele mai de seamă turnee ale sale au fost la Londra, 1899, Sankt Petersburg, 1896 - 1914 şi New York, 1924. În 1921 el va pierde titlul în favoarea lui José Raúl Capablanca. Lasker s-a oferit să se retragă, oferindu-i titlul lui Capablanca, însă acesta a vrut să îl învingă pe Lasker într-un meci oficial.În 1933, evreul Lasker şi soţia sa Martha Kohn au trebuit să plece din Germania, din pricina naziştilor. Au plecat în Anglia, apoi au locuit pentru o scurtă perioadă în Uniunea Sovietică, în cele din urmă hotărându-se să se stabilească la New York.Lasker este cunoscut pentru metoda sa "psihologică" de joc, în care el lua în consideraţie calităţile subiective ale adversarului său, comparându-le cu necesităţile obiective ale poziţiei sale pe tabla de şah. Richard Reti sublinia faptul că Lasker ar fi făcut chiar şi mişcări de ordin inferior, dacă ştia în vreun fel că aceste mişcări îi vor crea o stare de disconfort adversarului, oricât de mică, lucru dezminţit de Lasker.
Emanuel Lasker şi fratele său, 1907
Cu toate acestea, în 1914, la Sankt Petersburg, într-un faimos meci contra lui José Raúl Capablanca, pe care acesta trebuia să-l caştige cu orice preţ, Lasker a ales o deschidere care este considerată de mulţi şahisti inofensivă - atât timp cat adversarul juca ofensiv. Capablanca, încurajat de turneu să joace într-un mod sigur, a eşuat în a lua măsuri ofensive împotriva mişcării lui Lasker, justificându-i acestuia strategia, Lasker va caştiga meciul.        Un alt meci istoric este meciul Lasker - Bauer, Amsterdam, 1889, în care Lasker şi-a sacrificat ambii nebuni, într-o manevră ce avea să fie repetată şi în alte jocuri de aici încolo. Unele variaţii de deschidere îi poartă numele, cum ar fi apărarea Lasker (1.d4 d5 2.c4 e6 3.Nc3 Nf6 4.Bg5 Be7 5.e3 O-O 6.Nf3 h6 7.Bh4 Ne4), introdusă alături de gambitul damei. În 1895 el a introdus o linie care stopa efectiv popularul gambit Evans într-un meci de turneu (1.e4 e5 2.Nf3 Nc6 3.Bc4 Bc5 4.b4 Bxb4 5.c3 Ba5 6.d4 d6 7.0-0 Bb6 8.dxe5 dxe5 9.Qxd8+ Nxd8 10.Nxe5 Be6). Liniile curbe ale lui Lasker, combinate cu un joc agresiv din partea albului şi conform lui Reuben Fine, poziţiile simplificate la care ajungea în final Lasker sunt din punct de vedere psihologic demoralizatoare pentru adversar   Lasker este şi un matematician distins. El şi-a făcut studiile de doctorat la Erlangen din 1900, anul morţii lui Wilhelm Steinitz, până în 1902 sub îndrumarea lui David Hilbert. Teza sa de doctorat Über Reihen auf der Convergenzgrenze a fost publicată în Tranzacţii Filozofale în 1901.Lasker a introdus conceptul unui prim ideal, care extinde noţiunea de putere al unui număr prim, către o geometrie algebrică. El este renumit şi pentru articolul său din 1905, intitulat Zur Theorie der Moduln und Ideale, care a apărut în Mathematische Annalen. În acest articol el a pus bazele a ceea ce acum se numeşte Alte aspecte ale vieţii saleEl a fost şi un filozof şi un bun prieten lui Albert Einstein. Mai târziu în viaţa sa a devenit un umanist, scriind cu pasiune despre nevoia de inspiraţie şi de educaţie structurată, pentru stabilizarea şi securitatea omenirii. El s-a apucat mai târziu de Bridge (jocul), unde a devenit maestru, apoi de studierea jocului Go (jocul).El a inventat Lasca, o variantă a şahului, în care piesele nu sunt luate de pe tablă, ci puse sub piesa care le cucereşte. Scriitoarea Else Lasker-Schüler i-a fost cumnată, iar Emanuel Lasker, este inrudit cu jucătorul de şah, Edward Lasker. În 1925 el publică Manualul de Sah al lui Lasker, faimos în cercurile de şahişti, pentru tonul filozofic întalnit în carte.

ȘAHUL - Jocul Regilor și Regele Jocurilor- Anatoli Karpov




Anatoli Karpov
Cel mai bun

   Anatoli Karpov e cel mai tare jucator de turnee din toate timpurile, adunind pina in prezent 161 de victorii in competitiile la care a participat, jucind un total de 3.163 de partide, din care a cistigat 1.118, a remizat de 1.480 de ori si a pierdut 287. In semn de apreciere, asteroidul 90414 a fost botezat cu numele sau. Din 2005, Karpov este membru al Camerei Publice a Rusiei, o institutie cu atributii in monitorizarea legislativului rus.
Nascut pe 23 mai 1951 la Zlatoust, in regiunea Muntilor Urali, Anatoli Karpov invata sa joace sah la virsta de 4 ani, iar la 12 ani are sansa de a fi acceptat la renumita scoala a lui Mihail Botvinnik.

    Aici, patriarhul sahului sovietic il testeaza si isi da verdictul: "Baiatul asta habar nu are despre sah si nici nu va avea vreun viitor in profesia asta". A fost una dintre putinele situatii in care Botvinnik s-a inselat in aprecierea unor jucatori.

     In 1967, la 16 ani, Karpov devine campion european de juniori la Groningen, in Olanda, iar in 1968 reuseste sa intre la Universitatea din Moscova pentru a studia matematica. De fapt, Karpov a fost un elev merituos la toate nivelurile carierei sale, fiind unul dintre putinele exemple de jucator, care a reusit sa se realizeze pe mai multe planuri.

     Ulterior, isi schimba profilul de invatamint, simtindu-se atras de economie si devine absolvent al Facultatii de Stiinte Economice din cadrul Universitatii din Leningrad. Un rol important in definitivarea sa ca jucator de clasa mondiala l-a avut Semion Dorfman, un rezultat major al colaborarii cu renumitul antrenor rus fiind titlul de campion mondial de juniori, cucerit in 1969, la Stockholm, cu un rezultat fabulos de 10 puncte din 11 runde.

    Ulterior, incepe urcusul catre titlul suprem, totul culminind cu meciul din Finala Candidatilor, unde il intilneste pe Viktor Korchnoi chiar la Moscova intr-o confruntare care avea sa-l desemneze pe adversarul legendarului Bobby Fischer.

    Dupa un debut fulminant, in care a condus cu 3-0, Karpov pierde ritmul si termina confruntarea in corzi, fiind nevoit sa faca 19 remize dupa ce pierde doua partide, astfel incit cistiga meciul la doar un punct diferenta. Dupa ce Bobby Fischer se retrage din meciul pentru pastrarea titlului mondial, Anatoli Karpov primeste titlul suprem in anul 1975.

    Dupa ce a fost incoronat in acest fel drept campion mondial, Karpov se straduieste sa demonstreze ca merita sa detina coroana cu lauri. Rezultatele obtinute de Karpov in turnee eclipseaza chiar si succesele lui Alehin din perioada de glorie a acestuia, reusind noua victorii consecutive in superturneele la care a participat, record care a rezistat mult timp in arena mondiala.

     In 1978 si 1981, Karpov reuseste cu succes sa-si apere titlul in fata lui Viktor Korchnoi, dupa doua meciuri cu scintei. Korchnoi emigrase in Elvetia, iar statul sovietic dorea cu ardoare sa-si demonstreze suprematia asupra sistemului capitalist, astfel incit confruntarile au capatat o puternica valenta politica.

    Dominatia lui Karpov dureaza pina in 1985, cind Gary Kasparov reuseste sa-i rapeasca titlul dupa doua meciuri epuizante ce au fost un punct de atractie pentru toata lumea. Destinul ii zimbeste din nou lui Karpov in 1993, cind FIDE ii reda o sansa nesperata.

     Dupa ce Short si Kasparov se retrag din semifinalele Campionatului Mondial, datorita fondului de premiere insuficient, Karpov disputa direct finala impotriva olandezului Jan Timman si cistiga titlul extrem de lejer. La un an distanta, Karpov inchide gura tuturor, reusind la Linares poate cel mai bun turneu al carierei sale, cistigind cu 11 puncte din 13 posibile, acumuli nd un ELO inegalabil, 2.985, intr-o companie care iti taie rasuflarea: Kasparov, Shirov, Bareev, Kramnik, Lautier, Anand, Kamsky, Topalov, Ivanchuk, Gelfand, Illescas, Judit Polgar si Beliavsky.

     In 1998 isi apara titlul in fata lui Anand, dar in 1999 trebuie sa predea stafeta lui Alexander Khalifman, fara sa participe la sistemul eliminatoriu imaginat de FIDE. Dupa 1995, Karpov a renunt at sa mai fie jucator activ, preferind sa participe in competit ii demonstrative si sa se ocupe de politica.

      APRECIERE. Preferatul lui Maradona.
Anatoli Karpov a facut senzatie la celebra emisiune "La noche del 10", realizata si prezentata de legenda fotbalului argentinian, Diego Armando Maradona. Invitat in cadrul show-ului din data de 19 septembrie 2005, fostul campion mondial la sah si-a etalat farmecul si umorul, calitati care il recomanda drept unul dintre cei mai carismatici sportivi.

     KARPOV (2.740) - TOPALOV (2.640) / LINARES (4), 1994. Spectaculoasa victorie a lui Karpov in turneul vietii sale.
1.d4 Cf6 2.c4 c5 3.Cf3 cxd4 4.Cxd4 e6 5.g3 Cc6 6.Ng2 Nc5 7.Cb3 Ne7 8.Cc3 0-0 9.0-0 d6 10.Nf4 Ch5 11.e3 Cxf4 12.exf4 Nd7 13.Dd2 Db8 14.Tfe1 g6 15.h4 a6 16.h5 b5 17.hxg6 hxg6 18.Cc5 dxc5 19.Dxd7 Tc8
     Karpov gaseste o resursa tactica fenomenala, dupa care intreaga aparare a negrului se prabuseste, iar piesele comasate pe flancul damei nu pot interveni in apararea monarhului lor. 20.Txe6!! Ta7 21.Txg6+ fxg6 22.De6+ Rg7 23.Nxc6 Td8 24.cxb5 Nf6 25.Ce4 Nd4 26.bxa6 Db6 27.Td1 Dxa6 28.Txd4 Txd4 29.Df6+ Rg8 30.Dxg6+ Rf8 31.De8+ Rg7 32.De5+ Rg8 33.Cf6+ Rf7 34.Ne8+ Rf8 35.Dxc5+ Dd6 36.Dxa7 Dxf6 37.Nh5 Td2 38.b3 Tb2 39.Rg2 1-0.


ȘAHUL - Jocul Regilor și Regele Jocurilor- Aleksander Alekhine




Aleksander Alekhine

     A jucat ofensiv, a trait ofensiv, a fost casatorit de patru ori, iar asupra mortii sale planeaza suspiciunea de asasinat.
     Povestea lui Aleksander Alekhine, cel de-al patrulea campion mondial, captiveaza si socheaza. Alekhine i-a smuls coroana lui Capablanca, in anul 1927.
      Aleksander Alekhine avea o pisica pe care o chema "Sah", si pe care obisnuia sa o lase sa se plimbe pe tabla de joc. Unul dintre adversarii sai, invins ulterior, a exclamat: "Cind am vazut nenorocita aia de pisica, am stiut ca voi avea probleme!" ALEKHINE a murit in camera sa de hotel, in conditii suspecte.
     Se crede si astazi ca a fost asasinat de KGB
Aleksander Alekhine a ramas in istorie datorita partidelor sale extrem de corecte, stilului ofensiv si creativitatii iesite din comun. S-a nascut pe 31 octombrie 1892 la Moscova, intr-o familie extrem de bogata si a descoperit sahul datorita mamei sale si fratelui sau mai mare, Alexey, care l-au incurajat in aceasta directie.
    In lunile iulie-august ale anului 1914, Alekhine participa la un concurs organizat la Mannheim de Federatia Germana de Sah, cu prilejul celui de-al XIX-lea congres, moment in care a izbucnit Primul Razboi Mondial. A fost luat prizonier, impreuna cu ceilalti jucatori rusi, si trimis la Rastatt. A fost declarat inapt pentru serviciul militar pe 14 septembrie 1914 si se intoarce in Rusia dupa un lung drum prin Elvetia, Italia, Anglia, Suedia si Finlanda.
    Cind soseste in Rusia ajuta activ la stringerea de fonduri in vederea eliberarii celorlalti juca- tori rusi incarcerati in Germania, prin organizarea unor simultane.
In 1920 se casatoreste cu baronesa rusa Severin si incepe sa lucreze ca interpret pentru Komintern (n.n. - Internationala Comunista), avind in acelasi timp si functia de Secretar al Departamentului Educational.       Din aceasta postura cunoaste o ziarista din Elvetia, Anneliese Rüegg, cu care se casatoreste pe 15 martie 1921. In luna iunie a aceluiasi an isi abandoneaza a doua sotie la Paris, pentru a se stabili la Berlin, luind decizia de a nu se mai intoarce niciodata in Rusia.
      Patru ani mai tirziu devine cetatean francez si se inscrie la Facultatea de Drept de la Sorbona. In 1927 se recasatoreste cu Nadezhda Vasiliev, cu putin timp inainte de cistigarea titlului mondial la Buenos Aires (Argentina), in perioada septembrie-noiembrie, spre surprinderea intregii lumi sahiste. Dupa cistigarea titlului se intoarce la Paris, iar discursul sau impotriva bolsevismului devine mai acut. Acest fapt il determina pe Nikolai Krylenko, presedintele Federatiei de Sah Sovietice sa publice un memorandum, in care il declara pe Alekhine inamicul Sovietului si anunta ca trebuie tratat in consecinta.
      In anul 1939, fratele sau mai mare, Alexey, este omorit de sovietici in Rusia. In plan sahist, Alekhine evita cu diplomatie o revansa impotriva lui Jose Raul Capablanca, cu toate ca acesta era perfect indreptatit sa ceara un meci pentru titlul mondial. Motivul refuzului l-a constituit solicitarea unui premiu de 10.000 de dolari americani in aur, pentru cistigator.
      In acea perioada a avut loc o prabusire a pietelor financiare, astfel incit nu s-au gasit sponsori pentru satisfacerea acestei cereri. In schimb, Alekhine accepta sa joace doua meciuri pentru titlul mondial cu Efim Bogoliubov, in 1929 si 1934, invingi nd fara nici o problema de fiecare data.
In aceeasi perioada calatores te foarte mult, oferind simultane in Hawaii, Manilla, Singapore, Shanghai, Hong-Kong si Indiile Olandeze. Primeste gradul onorific de colonel in armata mexicana si este numit instructor de sah al armatei mexicane. In 1933 stabileste un record mondial la Chicago, acordind un simultan orb (juca fara sa vada tabla de joc) impotriva a 32 de persoane cu un scor incredibil, 19 victorii, noua remize si patru infringeri.
      Alekhine a jucat de cinci ori la Olimpiada pentru nationala Frantei, la masa unu. Desi parea invincibil, Alekhine a cedat titlul mondial in 1935, in fata olandezului Max Euwe, un profesor de matematica din Amsterdam, dar a reusit sa-si ia revansa dupa numai doi ani.
Atunci cind a izbucnit cel de-al Doilea Razboi Mondial, Alekhine se afla la Buenos Aires cu nationala Frantei pentru disputarea Olimpiadei de sah. In acel moment, in calitate de capitan al echipei Frantei, s-a solidarizat cu Saviely Tartakower, capitanul echipei Poloniei, refuzind echipelor lor sa joace cu Germania. In ianuarie 1940 se intoarce in Europa, locuind o perioada in Portugalia, pentru ca ulterior sa se inroleze in armata franceza ca interpret.
      Cind Franta a fost invadata incearca sa fuga in SUA, prin Lisabona, solicitind viza de intrare la ambasada americana. Pentru a-si proteja cea de-a patra sotie, Grace Wishard, care era evreica cu cetatenie americana, si pentru a-si pastra castelul de la Saint Aubin-le-Cauf, confiscat de nazisti, este de acord sa coopereze cu acestia.
      In martie 1941 publica sase articole critice la adresa juca- torilor de sah evrei, argumentind ca exista un stil de joc evreiesc, las, si un stil de joc arian, agresiv si curajos.
      Odata cu terminarea razboiului, Alekhine nu a mai fost invitat in turnee din cauza afilierii sale la curentul nazist. In timp ce planuia organizarea unui meci pentru tilul mondial impotriva lui Botvinnik, se stinge din viata pe 24 martie 1946, in camera sa de hotel din Estoril (Portugalia).
    Cauzele mortii sale au fost extrem de controversate, avansindu-se ipoteza ca ar fi fost asasinat de KGB.
Funerariile au fost suportate de Federatia Internationala de Sah, iar in 1956 a fost transferat in Cimitirul Montparnasse din Paris.
            Maestrul combinatiilor (Stahlberg - Alekhine / Olimpiada din Hamburg, 1930)
1.d4 Cf6 2.c4 e6 3.Cc3 Nb4 4.Db3 c5 5.dxc5 Cc6 6.Cf3 Ce4 7.Nd2 Cxc5 8.Dc2 f5 9.a3 Nxc3 10.Nxc3 0-0 11.b4 Ce4 12.e3 b6 13.Nd3 Cxc3 14.Dxc3 Nb7 15.0-0 Ce7 16.Ne2 De8 17.Tfd1 Td8 18.a4 f4 19.a5 fxe3 20.Dxe3 Cf5 21.Dc3 d6 22.axb6 axb6 23.Ce1 e5 24.Ta7 Cd4 25.De3 Td7 26.Ta2 Tdf7 27.f3 Tf4 28.Nd3 Dh5 29.Nf1 Dg5 30.Tf2 h6 31.Rh1
     In aceasta pozitie urmeaza un sacrificiu surprinzator pentru adversar, care decide partida instantaneu.
31 ... Txf3!! 0-1

17.04.2012

En Passant



 Tot legat de pioni mai exista o regula speciala, numita și"en passant".


    Ceea ce s-ar traduce (din franceza) "în trecere"
 In cazul in care unul dintre pioni va muta doua patratele ajungând pe aceeași linie cu un pion al adversarului, atunci pionul adversarului îl poate captura pe acesta mutând pur și simplu în diagonala in căsuța libera peste care primul a sărit.


Trecerea
Captura



Beneficiile Practicări Șahului






         Șahul a fost mult timp considerat un joc care poate avea efecte benefice asupra învăţării si dezvoltării,  mai ales atunci când este jucat de la o vârstă fragedă.
   Iată câteva dintre beneficiile cele mai importante pe care jocul de Sah le poate oferii oricărui copil:

-Dezvoltarea capacitătii si abilităţii de a lua decizii în mod analitic si sintetic. 
Această capacitate va fi apoi transferată si în viata reală.
-Învaţă să se angajeze în cercetarea profundă şi temeinică a Sahului,
Care îi va ajuta să câştige încredere în capacitatea lor de a face cercetare academică.

-Copiii vor descoperii natura concurentei corecte, 
  *Utilă apoi în sustinerea efortului competitiv în orice domeniu*

-Atunci când copii joacă șah ei trebuie să-și folosească capacitatea de analiză, 
vizualizare si anticipare a unor situatii, posibilităti si consecinte viitoare ce vor avea loc pe tabla de sah.
 * Efortul de gândire si analiza a unor astfel de situatii este unul susținut.*

-Copii au posibilitatea să învete de mici că actiunile lor mai devreme sau mai târziu au consecinte pe tabla de sah. 
    *Acest lucru este mai târziu transpus si în viată.*

-Actiunile pripite nu fac parte din caracterul sahistilor.
-Şahul functionează si ca auto-stimulant.
-Sahul te învată să iei decizii si să rezolvi probleme deoarece este un sistem închis cu reguli clar definite.
-Sahul îmbunătăteste memoria – stimulii vizuali tind să îmbunătătească memoria mai mult decât stimulii de altă natură, iar șahul este o modalitate excelentă de exersare a memoriei, 
   *Abilitate care apoi poate fi transferată si altor discipline.*

  -  În tările în care sahul face parte din programa scolară studentii au o capacitate excelentă de a recunoaște situații complexe. 
    *Si prin urmare excelează la matematică si stiintele exacte.*

    Jocul a fascinat oamenii timp de aproape 2000 de ani, iar obiectivele de atac şi de apărare,
culminând în şah-mat, ne inspiră să căutăm adânc în rezervele noastre mentale solutii strălucite.


O lupta de idei !



                                                     Șahul reprezinta
                           o ciocnire a doua inteligente
                                      O lupta de idei


Semne în notația unei partide de Șah




                                                        Semnele de șah

                        Au o mare importanta în studierea unei partide pentru copii,                                                                
               pentru a înțelege mai bine o anumita poziție ei având un bagaj șahist redus de cunoștințe,            
               nu poat aprecia corect pozițiile mai complexe .


ARTA SAHULUI




ARTA SAHULUI SI DESPRE CARACTERUL FILOSOFIC AL SAHULUI

Scris de alekhine4 pe 6 decembrie 2008

M-am gandit sa scriu un articol original despre problemele sahului pe care le intalneste un jucator atunci cand se aprofundeaza in tainele sahului.
Adeseori am fost intrebat de jucatori : Cum sa ma autoeduc ? Cum sa ma pregatesc ? Ce inseamna sahul de fapt ? si multe alte lucruri.
La inceput vreau sa pornesc de la un principiu filosofic de baza in orice domeniu, adica , celebrele cuvinte ale marelui Socrate (filosof grec) : « Cunoste-te pe tine insuti ! »
Pe baza acestei afirmatii eu pot afirma anumite lucruri. Cand un sahist profesionist care se pregateste si ajunge la un stadiu de dezvoltare bun, atunci va putea intelege cu adevarat aceste cuvinte si cat de importante sunt ele.

Fara a te cunoaste pe tine insuti nu poti face performanta in sah, mai bine zis trebuie sa ti cunosti propriile greseli si neajunsuri. In sprijinl acestei afirmatii pot aduce aduce cuvintele campionului mondial din anii 63-69, Tigran Petrosian : « Jucand cu adversarul, fiecare sahist lupta, mai intai, cu sine insusi. Am pierdut multe partide decisive pentru simplul motiv ca n-am reusit sa ma inving pe mine insusi »

Mult mai convingatoare sunt cuvintele celui mai mare jucator de sah din toate timpurile, ALEXANDRE ALEKHINE, fost campion mondial « Ca sa devin maestru, in primul rand a trebuit sa caut adevarul, in al doilea rand sa lupt… Cu ajutorul sahului mi-am educat carcaterul. Pentru a studia sahul, in primul rand trebuie sa fii obiectiv. In sah poti deveni mare maestro numai dacac iti cunosti propriile greseli si neajunsuri » Trebuie remarcat ca sahul iti intr-un anumit mod viata, mai bine zis te educ, iar acest lucru cere multa munca si un spirit necrutator fata de propria persoana.

Marele Einstein propunea urmatoarea formula : A(succes in viata)=X(munca)+Y(joaca)+Z(sa sti cand sa vorbesti), se vede in mod clar un sambure de adevar din aceasta formula, care contribuie la succesul in sah. Depinde si de modul in care noi privim sahul, il privim noi ca pe un mod de a fi celebrii sau a castiga bani ? sau il privim ca pe o arta si mai presus de toate dorim realizarea unor opere de arta ? Trebuie stiut ca sahul este o arta la fel ca si literatura, muzica, fotbalul(odata cu aparitia genialului ZIDANE a devenit arta), dramaturgia, teatrul, pictura, arhitectura.

Sa vedem ce spune insusi ALEKHINE : « Pentru mine sahul nu este joc, ci o arta- a lasat srcis cu putin timp inainte de moarte. Da, consider ca sahul este o arta si aiu asupra mea toate indatoririle pe care ea le pune pe adeptii sai. Fiecare sahist de valoare, fiecare sahist talentat are nu numai dreptul, ci chiar datoria de a se considera artist ». Trebuie sa recunoastem ca sahul ne ofera melte satisfactii, dar te si te pedepsete atunci cand nu iei in serios rolul pe care il ai fata de arta sahului. Noi trebuie sa depunem o munca incordata pentru insusirea teoriei si desavarsirea practici artei sahiste. In continuare vrea sa expune parerile lui Alekhine fata de arta sahista, care pentru el acest lucru insemna mai mult decat a fi un simplu campion mondial de sah.

In superba partida de la Margate, din anul 1938, Alekhine sustine ce am spus mai, mai ales prin regretul lui de a obtine victoria cu usurinta, redau cuvintele lui « Din pacate, maestrul de sah, spre deosebire de maestrii celorlalte arte, este lipsit adesea de satisfactia de a-si incheia creatia cu loviturile spectaculoase pe care le intentiona, deoarece infaptuirea planurilor sale creatoare depinde de masura in care adversarul se apara logic.

» Judecand lucrurile la prima vedere noua n-i s-ar parea ceva paradoxal. Alekhine credea in caracterul creator inepuizabil al sahului, in nesecata bogatie a continutului luptei sahiste , luand atitudine fata de hipermodernistii sahului (Reti,Rubinstein si altii) si a scolii noi reprezentata de Capablanca, si mai ales Tarrasch. « Nu pot intelege de ce exista o dorinta atat de fierbinte de a gasi intr-o partida de sah ceva mai rafinat decat poate da. Consider ca adevarata frumusete pe care o are sahul este mai mult decat suficienta pentru satisafcerea tuturor cerintelor imaginabile ale pretuitorilor. » Este vorba despre acele trucuri pe care le incercau hipermodernistii sa le introduca in dechidere, acele constructii ale pozitiei care nu rezultau din necesitatea situatie pe tabla, de unde se vede ca Alekhine ii pune la zid pe adeptii acestei teorii. « Urmarind principiile lui Tarrasch si Capablanca, iti dai seama ca in ele lipseste cu desavarsire spiritul de atac. In lupta trupele se misca lent, foarte lent, tarandu-se parca. »

Aceste principii si-au atins apogeul in jocul lui Capablanca. Nu e de mirare ca partidele se terminau cu remize seci si retinute. Se evita cu orice pret lupta deschisa, ca de altfel si in zilele noastre, parca se reinvie acele principii vechi. Uitandu-te la crema sahului de azi va veti putea da seama ca se joaca jucatorii au un repertoriu de deschideri foarte restrans si cateva variante cunoscute pe care le joaca in mod mecanic dupa teorie, lipsindu-le acel principiu al cuatarii spre mai mult. Victoria lui Alekhine aspura lui Capablanca a abatut sahul de pe calea tehnicismuli pe calea artei, de pe calea dogmatismuli pe calea inovatiei.

Alekhine a dovedit ca in sah sfarsitul luptei este descis de fantezia creatoare, de inspiratie, de vointa de a invinge si nu de un joc care se asteapta ca adversarul sa greseasca.

Lasker spunea : « Castigarea meciului de catre Alekhine este o victorie a unui luptator neinduplecat asupra unei minti care
evita tot ceea ce este confuz. Capablanca a tins prin metode stiintifice, spre exactitate.

Alekhine este in schimb intr-o masura mai mare artist, cauta mai mult si, in principiu, o astfel de creatie este cu atat mai valoroasa, mai ales daca se manifesta in lupta. » Spre deosebire de toti marii maestrii , Alekhine nu a a avut un repertopiu de deschideri preferat, adica 4-5 pe care sa le joace si la alb si la negru, ci a jucat in principiu toate deschiderile si variantele posibile. A reinviat variante mai vechi date pe nedrept in arhiva, a introdus in sah mutari si variante noi, precum si Apararea Alekhine care este de o reala viabilitate, metode noi de lupta, si a reinviat scopul fundamental al sahului, care in zilele noastre nici nu se stie despre asa ceva, adica, MATUL.

Intotdeauna cand studiem sahul trebuie sa avem un scop bine defint si sa incercam sa-l atingem. Sa nu ne multumim cu putin si sa mergem inainte spre noi cautari si realizari. Desigur este o munca colosala care trebuie depusa, dar va aduce si mari satisfactii.

Sahul nu ramane niciodata dator celor care iau in serios lucrurile si celor care isi doresc mai mult decat acel sentiment de a fi maestru de exemplu. Desigur acest ALEKHINE, un jucator genial care s-a daruit cu totul sahului, nici chiar de familia lui nu s-a ocupat, si care a vazut toata viata a vazut lumea prin ochelari de sah, va ramane pe vecie ca proscris « Fara egal »

Am incercat sa raspund la intrebarile care mi s-au pus cu privire la lucrurile care le-am expus, si sa prezint o imagine despre cum trebuie sa fie un jucator de sah.

Biblografie : 3OO partide alese ale lui ALEKHINE, Campionii de sah ai lumii, Sah de la A la Z, Sah cartea de Aur, Secretele marilor maestrii Karpov, Fischer, Gheorghiu





        

16.04.2012

ROLUL ŞI LOCUL PSIHOLOGIEI ÎN ARTA ŞAHISTĂ



Au nevoie, de fapt, jucătorii de şah de psihologie?


Psihologia şahistă este un domeniu actual al cercetărilor de specialitate, totuşi unul relativ tânăr. Necesitatea unei analize psihologice obiective a activităţii şahistului rezultă din însăşi esenţa luptei oamenilor în faţa tablei de şah. Cele mai multe poziţii care apar în timpul jocului sunt destul de complicate. Aceasta înseamnă că singura cale absolută, cea mai bună (care nu există mereu) nu este găsită în împrejurările respective şi, de aici, alegerea mutării depinde în mare măsură de caracteristicile individuale ale jucătorului, adică de experienţă, ştiinţă, temperament, obişnuinţa de a gândi, aprecierea comparativă a forţei de joc a adversarului şi altele.
De aici rezultă că temeinica cunoaştere a adversarului, sesizarea şi înţelegerea scopurilor către care tinde acesta, dar şi aprecierea corectă a propriilor posibilităţi, permit să se intuiască, cu o  mare marjă de probabilitate, mersul viitoarelor evenimente şi să se aleagă o linie corectă pentru propriul comportament. De aceea, dacă vrea să aibă succes, jucătorul trebuie nu numai să cunoască bine teoria şi să stăpânească tehnica jocului – el trebuie să aibă şi capacitatea de a sesiza plusurile şi minusurile rezultate din stilul şi caracterul adversarului. Mai mult, el trebuie să se autoaprecieze cu obiectivitate.
Includerea factorilor psihologici în analiza situaţiei este o condiţie necesară pentru o comportare şahistă de succes. Alehin a accentuat: “Pentru a avea succes, eu consider că trebuie, în primul rând, să-mi cunosc propriile tării şi slăbiciuni, iar în al doilea, să înţeleg tăriile şi slăbiciunile adversarilor… Pentru şah, pentru lupta şahistă este necesară, înainte de toate, cunoaşterea naturii umane, înţelegerea psihicului adversarului. Înainte de a lupta numai cu figurile, noi luptăm, totuşi (sau cel puţin încercăm) cu adversarul, contra voinţei şi nervilor săi, folosim calităţile sale personale, şi nu în ultimul rând vanitatea sa.” Aceste caracteristici ale luptei şahiste, sesizate cu inteligenţă, sunt adesea uitate sau greşit înţelese, chiar în zilele noastre. De aceea se evidenţiază abordarea incorectă a psihologiei şahiste la capătul a două extreme:
1. Reprezentanţii unui punct de vedere consideră că, într-o oarecare măsură, ar exista o teorie şahistă “pură”, care – dacă este folosită corect în practică – nu ar lăsa loc pentru “speculaţii” psihologice.
Personalitatea adversarului şi înclinaţiile proprii nu ar trebui să fie luate în considerare la luarea deciziilor. Acest punct de vedere era împărtăşit de marele maestru Rubinstein – care – la întrebarea: cu cine joacă astăzi? - a răspuns: “Aceasta nu are nici o importanţă. Astăzi eu joc contra pieselor negre.” La începutul drumului său creator, Capablanca avea concepţii asemănătoare. El scria: “Când mă aşez la tablă mă gândesc doar la poziţie, nu şi la adversar. Dacă acum se priveşte şahul ca ştiinţă, artă sau sport, indiferent cum – psihologia nu are nici o legătură cu el, ea stă doar în calea şahului adevărat”.
Lipsa de orice consistenţă a unei astfel de abordări a rolului factorilor psihologici în şah iese la iveală în mod clar la analizarea exemplelor din practică.  

15.04.2012

POVESTEA JOCULUI DE ȘAH


1. Bobul de grâu

Se povesteste in legendele vechi cum, intr-o zi cand regele Vishtaspa se intorcea victorios dintr-o campanie, a intalnit un grup de oameni stand in cerc sub un copac si ascultand cu mare atentie un batran venerabil asezat in mijlocul lor. Regele, care era in acea vreme un om tanar, a fost curios sa afle cine era batranul, asa ca a trimis un servitor sa afle.

Acesta s-a apropiat de cercul de oameni, care i-au facut loc si a aflat ca batranul om era marele invatator Zarathushtra iar oamenii asezati in cerc in jurul lui erau discipolii sai. Toate acestea i-au fost aduse la cunostinta regelui Vishtaspa care, se spune ca a cerut ca inteleptul sa fie adus in fata lui.

"Mi s-a spus ca numele tau este Zarathushtra" a spus regele cand Invatatorul s-a aflat in fata lui, "si deasemenea mi s-a spus ca esti cel mai intelept om din lume. Daca este adevarat iti cer, in calitate de rege, imediat sa ma instruiesti si sa imi explici legile naturii si ale . Dar te rog sa fi explicit pentru ca ma grabesc sa ma intorc la palat unde sunt multe chestiuni de stat care ma asteapta".

Zarathushtra s-a uitat ganditor pentru un moment la rege si apoi s-a aplecat si a ridicat de pe jos un bob de grau. Tinandu-l cu respect intre degetul mare si aratator s-a inclinat adanc in fata regelui si i-a oferit grauntele. Regele l-a luat in mana iar marele intelept a explicat:

"Majestatea Ta, toate legile care guverneaza Raiul si Pamantul pot fi citite in ceea ce tii tu acum in mana. Fortele binelui si raului sunt acolo si toate intrebarile tale isi gasesc raspuns discutand asupra acestui bob de grau. Iti ofer aceasta carte pe care o poti lua cu tine si citi in voie".

Dar regele Vishtaspa, vazand zambetele de pe fetele discipolilor s-a gandit ca Zarathushtra radea de el. A aruncat grauntele de grau pe jos si s-a urcat mandru in sa.

"Am venit cu respect si ti-am cerut sfatul pentru ca mi s-a spus ca esti cel mai intelept om de pe pamant. Imi dau seama acum ca nu esti nimic mai mult dt un taran care nu a invatat bunele purtari. Iti ascunzi ignoranta in spatele unor exagerari. Am fost prost ca mi-am pierdut timpul aici". Asa a grait regele. Apoi si-a intors armasarul si a pornit inapoi.

In timp ce regele si suita sa se indepartau Zarathushtra a ingenuncheat si a ridicat bobul de grau: "o sa pastrez acest bob" si-a spus "pentru o zi cand regele va ave nevoie de el si bobul ii va fi profesor".

Multi ani au trecut si faima lui Zarathushtra a crescut cu fiecare an. La fel si faima regelui Vishtaspa: intotdeauna victorios in batalii, devenind tot mai bogat cu fiecare alianta, isi petrecea zilele in lux si abundenta. Dar noptile i-au devenit tot mai lipsite de somn cu cresterea faimei si a averii. "Traiesc in lux" gandea el "si totusi cine imi poate garanta ca va fi intotdeauna asa? Intr-un an recolta fermierilor este bogata iar in anul urmator furtuni cumplite destrug tot. Oare voi fi intotdeauna binecuvantat cu victorii? Caderea mea va fi mai mare pe masura ce imi sporeste faima si averea? Sigur, legile care guverneaza saracii guverneaza si pe cei bogati – si cine este El cel care face aceste legi? Cum am sa inteleg vointa lui Dumnezeu, sa imi pot aprecia faima si sa stiu numarul zilelor ce mi-au fost date?

Noapte dupa noapte intrebarile acestea si altele ocupau mintea regelui Vishtaspa si ii tulburau somnul. Pana la urma gandindu-se la intalnirea avuta cu Marele Intelept cu ani in urma, a decis sa ceara din nou sfatul, de aceasta data in conditii diferite de cele pe care le impusese din saua calului in vremea cand era tanar.

"Mare invatator, vin umil in fata ta" i-a scris lui Zarathushtra. "Regret profund mandria si ignoranta tineretii si vad acum cat de prostesc a fost sa cer raspunsuri la asemenea intrebari majore intr-un timp atat de scurt. Te rog accepta regretele mele si

fa-mi onoarea unei vizite, poate as putea invata de la tine, sau macar trimite unul dintre discipoli sa ma invete". Apoi a invelit scrisoarea impreuna cu o piatra pretioasa de mare valoare intr-o panza fina de in si le-a trimis invatatorului.

Dupa cateva zile mesagerul s-a intros de la Zarathushtra aducand raspunsul pentru rege: "Majestatea Ta este foarte bun, dar un gradinar nu are trebuinta de o piatra pretioasa asa ca ti-o trimit inapoi. Panza o voi pastra, va fi utila pentru a-mi proteja unele plante impotriva frigului iernii", impreuna cu scrisoarea, invelit intr-o frunza se gasea bobul de grau. "Sunt prea batran pentru a pleca departe de gradina mea" isi continua inteleptul scrisoarea, "dar regele este prea nobil pentru a primi pe unul dintre discipoli in locul meu. Asa ca nu trimit un discipol ci chiar pe profesorul meu, cel care m-a invatat tot ce stiu despre univers".

*****************

Prin aceasta legenda persana (transmisa de secole ca Povesti ale Secolului X ale poetului persan FIRDAUSI) vechea Arta a Asha este legata de ceea ce cunoastem in ziua de azi sub denumirea de SAH, mentionat in istorie ca "Jocul regilor si regele jocurilor". Dar in timp ce azi sahul este un simplu joc, vechea Arta Asha nu este un joc; este un microcosmos complex intretesut cu macrocosmosul Vietii – un univers complet prin el insusi.

Cuvantul "SAH"

Deriva din persanul "SHAH" insemnand Rege, cuvantul original fiind "ASHA", Ordinea Cosmica. Legenda povesteste ca Regele Vishtaspa al Persiei a devenit extrem de plictisit de viata, pentru ca a realizat tot ce si-a dorit: el era plin de triumf in razboaie, satul de vanatoare, obosit de intrigile si placerile de la curtea sa. Regele suferea de plictiseala si pana la urma a oferit o recompensa nelimitata celui care l-ar fi facut sa isi recapete interesul pentru viata. Nimeni nu a reusit pana cand a aparut Zarathushtra cu tabla de joc originala, diferita de cea de sah cunoscuta in zilele noastre: Arta Asha. El l-a invatat pe rege regulile si cum sa il joace si, prin el a demonstrat regelui toate regulile universului si ale vietii. El le-a interpretat ca nimeni altul, asa cum nici un jucator de sah din zilele noastre nu ar putea si regele a fost foarte satisfacut iar interesul sau pentru viata a renascut. Dupa aceea el l-a rugat pe Zarathushtra sa ii ceara orice si-ar dori si a promis ca dorinta ii va fi indeplinita. Zarathushtra a dorit sa il invete pe rege o lectie prin care sa nu mai fie megaloman incat sa creada ca poate oferi cuiva chiar orice isi doreste. Zarathushtra i-a spus regelui ca isi doreste un lucru simplu si modest: un bob de grau pe primul patratel al tablei, doua boabe pe cel de-al doilea, patratul lui 2 pe cel de-al treilea si tot asa pana cand toate cele 64 patratele vor fi pline cu boabe de grau in numar reprezentand patratul numarului de boabe de pe patratica anterioara a tablei de joc. Regele a ras si a promis ca ii va trimite lui Zarathushtra graul in cateva zile, gandindu-se ca a fost prost sa ceara cateva boabe de grau cand ar fi putut cere aur si o adevarata comoara.

Le-a spus oamenilor sai sa calculeze cantitatea de grau si sa I-o trimita lui Zarathushtra. A fost surprins cand, dupa cateva saptamani acestia au venit la el si I-au spus ca ar trebui sa trimita o cantitate de grau care nu exista in tot imperiul. Chiar daca ar fi adunat tot graul din tot imperiul ar fi fost a suta parte din a suta parte a cantitatii promisa lui Zarathushtra. Regele a fost socat sa auda acestea si si-a dat seama ca nu isi poate tine promisiunea. A trimis dupa Zarathushtra si I-a spus cat de rusinat este. Zarathushtra I-a spus ca nu vrea graul ci ca a vrut doar sa il invete pe rege o lectie si apoi s-a retras inapoi in padurea lui. Aceasta este vechea legenda despre originea sahului – Arta Asha – ce duce sahul inapoi in Persia Antica.

Din pacate sahul azi este doar o amintire, o copie palida a originalei Arte Ahsa, desi inca se mai poate observa o parte din simbolistica sumeriana.

Desi dovezile arheologice ale originii sahului pot lipsi, nu este nici o indoiala ca sahul isi are inceputul in est cu multe mii de ani in urma. Sahul original este Arta Asha si rolul sau a fost de a simboliza si exemplifica legile naturii si cosmosului, reprezentate de AHURAS (legile cosmice) si FRAVASHIS (fortele naturii) si de umbrele lor.

In Arta Asha se descopera un microcosmos: fiecare mutare reprezinta in miniatura batalia cosmica eterna intre bine si rau, intre lumina si intuneric.

Arta Asha reprezinta o punte vitala de intelegere intre conceptia atotcuprinzatoare, universala a lui Zarathushtra si practica, aplicarea zilnica a sistemului Ashaic de auto-analiza. A juca Arta Asha inseamna a aduce in prim-plan vasta conceptie universala a lui Zarathushtra si de a ii aplica regulile in viata de zi cu zi. Cu cat cineva ia parte mai mult la Arta Asha cu atat mai mult intelege rolul unic al OMULUI, personajul central pe tabla de joc, cel mai important dintre Fravashis, partenerul Creatorului si cel care trebuie sa desfasoare munca de Creatie pe Pamant.

Pe masura ce regulile Asha sunt invatate, este fascinant sa observam cum miscarile diverselor piese capata un sens vast si universal, pe masura ce denumirile moderne sunt inlocuite de cele stravechi, originale. De exemplu, Puterea si Pacea, asezate pe primul rand, la cele doua capete, au miscari de o infinita putere. Importanta lor este mai mica doar fata de cea a Pastratorului in asigurarea triumfului Luminii asupra Intunericului. Dragostea si Munca, la fel ca si Regele din jocul de sah, se muta dupa modele ingenioase, si sunt singurele piese ce pot fi mutate (pot sari) peste alte piese. In consecinta obstacole ce pot exista pentru alte forte nu exista pentru ele, amintind de cuvintele Bibliei: "Dragostea e mai puternica decat moartea" precum si de vechiul proverb roman: "Munca invinge tot raul". Creatorul poate fi mutat doar un patratel o data, in orice directie, in timp ce Pastratorul are o mare mobilitate si poate fi mutat pe orice distanta in orice directie. Aceasta simbolizeaza ca in timp ce crearea Universului a avut loc intr-un anumit moment in timp, restul eternitatii ii este dat Pastratorului pentru a face sa fie etern tot ceea ce a fost creat. Ceea ce Pionul Regelui este pentru sahul modern, in Arta Asha este Omul. Vin in minte vorbele lui Protagoras "omul este masura tuturor lucrurilor". Omul ocupa cea mai importanta pozitie pe tabla de joc: direct in fata Creatorului, simbolizand unitatea sa eterna cu Legea Legilor si rolul sau reprezentativ pentru Creator pe Pamant.



3. ARTA ASHA

Nu trecuse mult timp cand, printre cei asezati in cerc in gradina lui Zarathushtra se regasea o persoana obisnuita mai mult cu ce numim azi cercurile regale. Dar el era preocupat acum sa priveasca un batran desenand forme pe nisip si sa il priveasca mutand deasupra acestor desene diverse pietricele, aidoma celor cu care copii s-au jucat de-a lungul timpurilor.

Una dintre aceste figuri reprezinta Unitatea a Tot: anotimpurile si energiile stelelor, pamantul si omul, punctele cardinale si elementele. Cu totul au fost desenate sapte linii paralele verticale intersectate de alte sapte linii, formand unghiuri drepte cu primele. In jurul lor a fost desenata cea mai stabila forma geometrica, patratul, asa ca desenul era compus intr-un patrat mare continand 64 de patratele mai mici, cate 8 pe fiecare latura. Acum Marele Intelept a demonstrat cum Universul este strabatut de fortele binelui si raului, si cum timpul poate fi impartit in zi si noapte. Si asa fiecare al doilea patratel a fost intunecat ca noaptea si patratele albe si negre alterneaza pe tot desenul.

Acum Marele Intelept a ales cu grija pietricele de forme ciudate, unele intunecate si altele albe. In total au fost alese 32 de pietricele, unele inalte, altele mai mici, asa cum reprezentau ele marile sau mai mici lectii ale Universului. 16 pietricele erau albe si 16 intunecate. 8 pietricele din fiecare grup de 16 erau aproape identice ca forma si inaltime iar celelalte 8 pareau ca formeaza 4 perechi de figuri identice. De fapt, fiecare dintre cele 16 pietricele era unica. Atunci el a inceput sa le denumeasca , si cu fiecare nume dat, el a aratat cum fiecare pietricica reprezinta o forta sau un agent din Univers, fiecare forta sau agent al luminii facand pereche cu unul intunecat. Fortele si agentii luminii el le-a numit Ahuras si Fravashis, ultimele fiind reprezentate de 8 pietricele mai mici, aproape identice. In opozitie cu acestea fiind fortele intunericului, printre acestea Daevas si Khrafstras. Din fiecare grup de 16 o piatra Ahura si o piatra Daeva fiind conducatorul celorlalte 15. Din fortele luminii conducatorul er Ahura Mazda iar dintre cele intunecate Ahriman.

Fiecare dintre piese se misca in univers in modul ei ciudat si unic. Fravashis si Khrafstras de exemplu, intotdeauna se misca inainte, un patratel o data, cu exceptia primei miscari, cand le este permis sa mute doua patratele inainte, sau cand intalnind o forta straina in fata lor pe diagonala li se permite sa captureze acea forta mutand un patratel inainte si unul lateral. Desi cei 8 agenti par ca arata la fel, fiecare este denumit alrtfel. Printre Fravashis se regasesc Soarele, Apa, Aerul, Hrana, Omul, Pamantul, Sanatatea si Bucuria. De celalalta parte regasim Intunericul, Apa Murdara, Aerul Murdar, Hrana Infestata, Omul Inferior, Pamantul Arid, Boala si Tristetea.

Printre Ahuras si Daevas, Puterea si Pacea, si opusii lor intunecati Slabiciunea si Violenta, ce se muta numai in linie dreapta, vertical sau orizontal. Dragostea si Munca, si de asemenea Ura si Lenea se muta intr-o maniera diferita de toate celelalte: un patratel inainte si un patratel oblic. Intelepciunea si Viata Eterna, Ignoranta si Moartea se muta in linii drepte, intotdeauna oblice, una din fiecare pereche fiind asezata pe un patratel intunecat si una pe un patratel alb. Printre Ahuras – Pastratorul si printre Daevas – Risipitorul se muta cu mare forta si flexibilitate numai in linie dreapta dar in orice directie, in cele opt puncte ale compasului. Despre Ahura Mazda, Creatorul si despre Ahriman, Distrugatorul am vorbit deja. Fiecare poate muta in orie directie dar numai un patratel o data, conform vointei proprii a acelei puteri. Pentru ca inteleptul Rege intotdeauna va trimite agentii sai la lupta, in acest fel el putand planui mai bine apararile si atacurile.

Zi dupa zi, in acea gradina Marele Intelept a demonstrat cu pietricelele sale legile Universului si marea lupta dintre fortele luminii si cele ale intunericului. Si regele Vishtaspa a fost incantat sa invete o metoda prin care sa poata discerne nu numai fortele care guverneaza Universul dar, poate, intr-o zi, chiar vointa lui Dumnezeu.

14.04.2012

Şahul în şcoală




Şahul în instituţiile de învăţămant din UE

Parlamentarii europeni, printre care şi trei români, Monica Macovei, George Becali şi Rareş Niculescu, au aprobat Declaraţia scrisă nr. 50/ 2011, referitoare la implementarea programului "Şahul în şcoală" în sistemul de învăţământ din Uniunea Europeană. 
În luarea deciziei, s-a avut în vedere că şahul, indiferent de vârsta la care este practicat, "poate ameliora concentrarea, răbdarea şi persistenţa copiilor şi poate dezvolta în ei simţul creativităţii, al intuiţiei, al memoriei, precum şi abilităţi analitice şi decizionale, dezvoltă hotărârea, motivaţia şi fair-play-ul".
Totdată, şahul este văzut ca ''un sport accesibil pentru copiii din toate grupurile sociale şi poate sprijini coeziunea socială şi contribui la obiectivele politicilor, cum ar fi integrarea socială, combaterea discriminării, reducerea ratelor criminalităţii şi chiar combaterea diferitelor dependenţe''. 
Europarlamentari din mai multe state membre ale Uniunii Europene au redactat, la sfârşitul lui 2011, Declaraţia scrisă nr. 50/ 2011 referitoare la implementarea programului "Şahul în şcoală" în sistemul de învăţământ din Uniunea Europeană. Iniţiativa a fost susţinută şi de un număr de europarlamentari români care au participat la lansarea programului. Printre aceştia s-au numărat Cătălin-Sorin Ivan, Cristian Silviu Busoi, Iosif Matula, Csaba Sogor. Programul "Şahul în şcoală" a fost realizat împreună cu Federaţia Europeană de Şah şi Fundaţia "Kasparov Europa".
Procedura de colectare a semnăturilor europarlamentarilor s-a desfăşurat în perioada 30 noiembrie 2011 - 15 martie 2012. Pentru aprobare, a fost nevoie de semnăturile a jumătate plus unul din totalul europarlamentarilor.

09.04.2012

Rata de mare de rentabilitate






Am vorbit cu un prieten  despre importanța  de a învăţa șah  copii. 


El mi-a spus cum l-au ajutat  șahul pe un copil şi un adult pe care ia cunoscut, apoi a subliniat ca sahul are într-adevăr o "rata de mare de rentabilitate" pentru copii.


Știu că mulţi dintre voi munci din greu pentru a pune mâncare în farfurie.
Cheltuieli-le suplimentare, sunt cheltuieli care sunt în plus, nu? 
Ai face orice pentru copiii tăi, iar banii  cheltuiți trebuiesc să fie justificați. 
Deci, există o "rată de rentabilitate", în a investi în lecții de şah pentru copiii dvs.?

Atunci când copiii învaţă cum să joace şah, ei invata mai mult decât doar de a muta piesele pe o tablă. Cele mai multe jocuri au unele beneficii, dar şahul a supravieţuit şi a înflorit-a dea lungul veacurilor, deoarece aduce mai mult decit știința de a muta piesele de șah.
Dacă căutați pe Google "şah şi educaţie", veţi vedea numeroase studii care au fost efectuate in toata lumea, testarea copiilor înainte şi după ce a aflat de şah. 


Cred că toată lumea ar fi de acord că rezultatele copiilor la testare sau  îmbunătățit ca rezultat al lecțiilor de şah.
Dar există ceva mai mult, ceva  mai cuantificabil ?
Copilul tău învață ce este munca ce este competiția și vor căpăta mai multă  incredere în ei . 
Cum el sau ea va aborda această experienţă? 



  1. Vor ști cum să rezolve problemele din mers fără întrebări stupide ?
  2. Vor înțelege importanţa lucrului în echipă și vor fi un avantaj pentru compania la care vor activa ?
  3. De la Șah învață copii de toate aceste aptitudini şi mai multe.



Puteţi învăţa copilul șah, angajând pe cineva sau dacă nu aveți antrenor în apropierea locuinței puteți convinge școala să se predea şahul în timpul orelor de școală  .
Eu vă promit că în timp vor fi bani cei mai bine cheltuiți de dv..
Veți primi o ,"rată de rentabilitate excelentă"  !


free counters